Gânduri negre mi-au bântuit mintea
Atunci când am pierdut la jocul vieţii …
Noroc cu „timpul … ucigaşul perfect”
Timpul omoară tot,
Ucide amintiri, sentimente, trăiri, emoţii
Ucide chipuri, momente, vorbe …
Timpul face ca figurile celor dragi
Să se transforme mai întâi în icoane transparente
Iar apoi, încet, încet le îneacă în fumul uitării …
Uitarea e sfântă, căci fără ea nu am putea trăi!
N-aş vrea să uit dar dacă nu o fac voi înnebuni
Şi nimănui nu-i va păsa …
Săracul om vor spune,
Săracul va spune,
Săracul vei spune …
Timpul mi-a luat gândurile şi le-a pierdut
In săptămânile şi lunile ce au urmat …