Maramureṣul a fost un workshop îndelung aṣteptat de participanṭi cu un program divers ṣi încărcat de surprize. Întâlnirea ne-am dat-o joi la staṭia de tren din Viṣeul de Sus, locul de unde a doua zi trebuia să plecăm cu Mocăniṭa spre Valea Vaser.
Ne-am cazat în Trenul-Hotel unde am avut parte de o experienṭă inedită. Aici, compartimentele de dormit sunt păstrate ṣi amenajate ca în trecut singurul lucru care lipsea fiind zgomotul vagoanelor în miṣcare. Am mers apoi, în lumina caldă a apusului să pozăm locomotivele cu abur din depou. Seara am servit cina în Vagonul-Restaurant, într-o atmosferă relaxantă, în lumina caldă a lumânărilor, după care ne-am retras pe terasă unde am stat toṭi la un pahar de vin în jurul focului.
Vineri dimineaṭă după micul dejun servit în Vagonul-Restaurant am plecat la deal cu Măriuṭa, cea mai veche locomotivă cu abur funcṭională de la Viṣeul de Sus. Urmând râul în cascade, trenuleṭul cu abur a trecut mai întâi pe la casele din Viṣeul de Sus după care a intrat în pădurea sălbatică strecurându-se pe lângă stâncile prăpăstioase. Pe traseu, mecanicul locomotivei ne-a oprit trenul de mai multe ori pentru ca noi sa reuṣim să facem cât mai multe poze frumoase cu mocăniṭa. După aproximativ 22 de km am ajuns la Staṭia Paltin – locul unde s-a întors locomotiva, iar noi am avut timp să servim un picnic în mijlocul naturii sălbatice din Munṭii Maramureṣului.
După amiază ne-am cazat la o pensiune în apropiere de Botiza, am luat cina ṣi ne-am dus la fotografiat apusul, unde participanṭii au avut parte de o surpriză. Aceṣtia au fost surprinṣi de cântecele maramureṣene care răsunau de la o gospodărie tradiṭională din apropierea pensiunii. Surpriza a fost mare când în faṭa ochilor noṣtri au apărut ceteraṣii ṣi grupul de copii îmbrăcaṭi în costume tradiṭionale care ne aṣteptau. Sedinṭa foto la apus cu ceteraṣi ṣi copii a fost una reuṣită, pozele vorbesc de la sine, iar multimea de oameni care s-a strâns în jurul nostru confirmă frumuseṭea momentului pe care ni l-au oferit aceṣti minunaṭi oameni din Maramureṣ.
Sâmbătă dimineaṭă am mers să fotografiem răsăritul în Botiza. Ne-am urcat pe unul din dealuri ṣi am aṣteptat ca primele raze de soare să străbată văile înguste ṣi să se ridice primele ceṭuri ale dimineṭii. Tura foto de sâmbătă a avut loc prin inima Maramureṣului istoric, am vizitat biserici vechi din lemn, sate a căror gospodării încă mai păstrează casele si porṭile din lemn specific maramureṣenilor. Astfel, am descoperit că istoria, tradiţia şi viaţa maramureşenilor sunt cioplite în lemnul bisericilor şi al porţilor, iar numeroasele ape curgătoare sunt întinse pe toată zona, ṣi formează văile Mara, Iza, Vişeu şi Vaser, locuri prin care am trecut si care sunt atât de fotogenice. Apusul de sâmbătă seară l-am fotografiat in Poienile Izei unde am avut cu noi câṭiva copii îmbracaṭi în costume de moroṣan care ne-au servit drept modele. La sfârṣitul ṣedinṭei foto o ploaie torenṭială ne-a fugărit pe toṭi la pensiune. Seara ne-am petrecut-o discutând pe baza cardurilor foto la un platou de preparate tradiṭionale ṣi la un pahar de horincă oferit de cei doi bătrânei din Bocicoel.
Duminică dimineaṭa ne-am dus să-i întâmpinăm pe bătrânii satului la biserica din Botiza. Conform tradiṭiei aceṣtia încă se mai îmbracă în portul popular duminica când vin la slujbă la biserică. Aici a avut loc ultima ṣedinṭă foto a workshopului, după care ne-am întors la pensiune unde ne-am luat rămas bun de la gazde care ne-au invitat din nou la ei cu ocazia sărbatorilor de iarnă pentru a fotografia frumoasele tradiṭii ale moroṣanilor.
Leave a reply